Colocviul Imaginea Invizibilului.Texte şi iconografie, 9 decembrie 2017

Centrul de Studii Medievale al Universității din Bucureşti organizează colocviul Imaginea Invizibilului.Texte şi iconografie care va avea loc Sâmbătă 9 decembrie 2017, ora 10.00, Sala 212 ,et. II, Str. Edgar Quinet 5-7, Sector 1,
Bucureşti.

Comitet ştiinţific:
prof. dr. Ecaterina Lung
prof. dr. Mihaela Voicu
prof. dr. Mianda Cioba
prof. dr. Mihaela Pop
conf. dr. Luminiţa Diaconu
lect. dr. Ioana Gogeanu

 

Departamentul de Franceză, et. II,
Str. Edgar Quinet 5-7, Sector 1, Bucureşti

Organizatori:
conf. dr. Luminiţa Diaconu
prof. dr. Ecaterina Lung

Program

Sâmbătă 9 decembrie, ora 10.00, Sala 212 (et. II, E. Quinet)

Secţiunea I. Moderator: Mihaela Voicu
10.00-10.20 Ilinca Damian: Momentul necuprins al morţii. Exerciţiu pe marginea unei morţi documentate: Iisus Hristos
10.20-10.40 Liviu Damian: Formarea imaginii invizibilului în gândirea creştină prin polemica cu păgânismul (sec. II-III). Discurs apologetic şi simbol
10.40-11.00 Manuela Dobre: Reprezentarea divinităţii în iconografia imperială bizantină din secolele IV-VI
11.00-11.20 Doina Filimon Doroftei: Ego sum A et Ω initium et finis (Ap. 21, 6)
11.20-11.40 Nicoleta Negraru: Semantica vizibilului din perspectiva relaţiei dintre contemplaţie şi imagine la Dionisie Areopagitul şi Maxim Mărturisitorul
11.40-12.00 Discuţii
12.00-12.20 Pauză de cafea

Secţiunea a II-a. Moderator: Mihaela Pop
12.20-12.40 Bogdan Tătaru-Cazaban: Corpul îngerilor. Epifanii şi reprezentări ale invizibilului
12.40-13.00 Vladimir Creţulescu: Portretul împăratului şi icoana lui Hristos: Interferenţe iconografico-semiotice la San Vitale, Ravenna
13.00-13.20 Miruna Tătaru-Cazaban: Împăraţii şi invizibilul. Aspecte ale teologiei iconoclaste
13.20-13.40 Ecaterina Lung, Alexandra Lițu: Reprezentări ale tristeţii în iconografia creştină medievală. Origini antice şi prelungiri renascentiste
13.40-14.00 Costel Coroban: Trăsăturile nevăzute ale Regelui în Laxdaela saga şi alte saga islandez
14.00-14.20 Discuţii
14.20-15.00 Pauza de prânz

Secţiunea a III-a. Moderator: Ecaterina Lung
15.00-15.20 Mihaela Voicu: O icoană pe zăpadă sau prezenţa în absenţă
15.20-15.40 Mihaela Pop: ”Locul vieţii” şi ”locul a ceea ce nici un alt loc nu poate să conţină” sau cum devine vizibil invizibilul
15.40-16.00 Luminiţa Diaconu: Inima războinicului în cîteva texte medievale : de la codul moralei cavalereşti la perspectiva creştină
16.00-16.20 Ioana Gogeanu: Walter Hilton (sec.XIV): Despre cum se află sufletul şi Dumnezeu „faţă către faţă”
16.20-16.40 Lavinia-Elena Vieru: Imaginea divinităţii în compoziţiile maestrului Pseudo-Jacopino (sec. XIV)
16.40-17. 00 Discuţii
17.00-17.20 Pauză de cafea

Secţiunea a IV-a. Moderator: Ioana Gogeanu
17.20-17.40 Daniela Langusi: Inovatii iconografice in tablourile de altar napoletane ale lui Wenzel Cobergher. Surse si interpretari
17.40-18.00 Şarolta Solcan: Între imaginar şi realitate: vrăjitoarea din Transilvania din secolele XVI-XVII
18.00-18.20 Cătălina Velculescu & Ileana Stănculescu: Imaginea unui text. Toată suflarea să laude pe Domnul.
18.20-18.40 Drîmbă Gabriela: Reprezentări ale invizibilului în biserica de lemn Cuvioasa Parascheva (Ibănești, Olt)
18.40-19.00 Ştefan Ionescu Berechet: Contribuţii româneşti în studierea erminiilor de pictură bizantină
19.00-19.20 Discuţii

Apel la contributii-colocviul Imaginea invizibilului, 8-9 decembrie 2017

Imaginea invizibilului. Texte și iconografie
București, 8/9 decembrie 2017

Organizator: Centrul de Studii Medievale al Universității din București

Propunerile însoțite de un rezumat de maximum 250 cuvinte pot fi trimise până pe 10 noiembrie la adresa de mail: luminitaediaconu@yahoo.fr

Reprezentarea invizibilului în cultura creștină constituie o problemă teologică și culturală de primă mărime. De altfel, însăși reprezentarea (imaginea invizibilului) a ridicat controverse teologice și a dus la interpretări diverse. Sublimul divin și cel artistic medieval, capacitatea de a reda proporții supraomenești, de a sublima forme și de a transmite emoția înaltă a comuniunii cu divinitatea se regăsesc în operele artistice medievale, atât în cele răsăritene cât și în cele occidentale. Pentru omul medieval există o artă umană tot așa cum există una divină dar fiecare își are caracteristicile ei proprii.
Ritualul, religiozitatea și desfătarea estetică pentru înălțarea sufletului spre Dumnezeu se regăsesc mereu împletite în cultura creștină. Strălucirea și maiestuozitatea care încântă simțurile sunt dublate de o dimensiune mistică și una simbolică. Ele izvorăsc dintr-o estetică spirituală oglindind măreția divinității în măreția locașului de cult și a imaginilor divinității. Fastul ritualului, pietrele scumpe și marmurile multicolore se constituie în simboluri ale splendorii Cetății divine iar desfătările auzului și ale văzului din timpul ceremoniilor religioase întruchipează făgăduințe ale fericirii cerești. În toate cele create vedem imagini care ne lasă să întrezărim urmele (vestigiile) divinității.
Ioan Damaschinul avea să afirme: ”Icoana (eikon) este amprenta (homoioma) în care e reprodus prototipul după ce se diferențiază de el însușii. Icoana nu se aseamănă în toate privințele cu arhetipul. (…)
…Icoanele sunt laturile vizibile ale lucrurilor invizibile și lipsite de tipare cărora le dau formă corporală pentru slaba noastră putere de înțelegere.” (Cuvântare despre imagini, I, 11)
Iar Theodor Studitul avea să adauge:
”Cuvântul și chipul sunt ”imagini” ale divinului. Nu greșește față de ceea ce se cuvine cel care spune că în icoană se află dumnezeirea chiar dacă nu e fizicește cuprinsă”(Antirheticus, I,12)
Teme legate de imaginea invizibilului:
-prototip și imagine; imagini ale divinității – tipuri și semnificații; artistul iconar – canon și creativitate individuală; tehnici ale reprezentării; motive vechi-testamentare și revalorizarea lor neo-testamentară; iconoclasm și iconofilie în arta europeană; iconoclasm în religiile monoteiste; reprezentări ale Răului; imagini ale virtuților și ale viciilor.
Teme complementare
Pornind de la însemnările Sf. Augustin: ”cu ochii trupești nu poți zări decât lucrurile materiale; unitatea însă o vedem cu mintea” (Despre adevărata credință, XXXII, 60) ”Putem iubi altceva decât lucrurile frumoase?”(De musica, VI, 10,26) ”.Întreaga frumusețe a corpului constă din potrivirea (congruentia) părților și dintr-o anumită delicatețe a culorii (coloris suavitate)” (De Civitate Dei, XXII, 19); ”De aici rațiunea a ajuns în tărâmul ochilor, și cercetând pământul și cerul, a simțit că nu-i place nimic altceva decât frumusețea, și în frumusețe, formele, în forme proporțiile și în proporții numerele. (De ordine, II, 15, 42), problema imaginii invizibilului se poate extinde la teme precum:
Religiozitatea artelor laice medievale – Ce este frumosul? De câte feluri este? Cărei lumi aparține el? Cum îl putem contempla (cu simțurile, cu mintea sau prin credință)? Cum se manifestă frumosul divin în (prin) natură, om, sau cele sfinte cu ajutorul artelor, al gândirii sau al credinței? Cum se reflectă experiențele credinței în diferite manifestări ale culturii medievale?
Comitetul științific:
Prof. Dr. Mihaela Pop, Prof. Dr. Mihaela Voicu, Prof. Dr. Mianda Cioba, Conf. Dr. Luminița Diaconu, Lect. Dr. Ioana Gogeanu, Prof. Dr. Ecaterina Lung.

Review for Time and Culture/Temps et culture

Vladimir Crețulescu, Time and Culture/Temps et Culture. Selected Papers presented at the International Society for Cultural History (ISCH) Conference organised in September 2015 at the University of Bucharest, Editors Ecaterina Lung, Étienne Bourdon, Christopher Heath, Laurence Shee, Cécile Vallée, Bucharest, 2017, 488 p., in Hiperboreea Journal, vol. 4, no. 1, June 2017, p. 83-86.

http://hiperboreeajournal.com/wp-content/uploads/2017/07/Hiperboreea-June-2017-final.pdf

Review Time and Culture