All posts by Ecaterina Lung
Ecaterina Lung, Alexandra Lițu : Body and Colour in Late Antiquity and Early Middle Ages, in “Du blanc au noir: les couleurs dans la symbolique médiévale”, Eds. Corina Anton, Luminiţa Diaconu, Ioana Munteanu, Editura Universității din București, 2018, p. 15-50.
Comunicare in spatiul virtual
Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită vineri, 22 mai, ora 17, la comunicarea: “De la gândirea muzicală greco-romană la cea religioasă medievală”, prezentată de prof. dr. Mihaela Pop, Facultatea de Filosofie a Universității din București. Intalnirea va avea loc pe platforma Zoom.
Comunicare in spatiul virtual, 30 aprilie 2020
Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită joi, 30 aprilie, ora 18.00, în spațiul virtual, la comunicarea:
“Pelerinajele femeilor pioase din Antichitatea Târzie în viziunea contemporanilor: drumeții spre locuri sfinte vs. peripluri spirituale “, susținută de dr. Andra Jugănaru, Universitatea Aristotel, Salonic.
Colocviul anual al Centrului de Studii Medievale
De la Sfântul Toma la Petrarca și Erasmus. Declinări medievale ale relației dintre intelectual și lume

COLOCVIUL ANUAL
AL CENTRULUI DE STUDII MEDIEVALE
București
14 decembrie 2019
Program
9:00-9:15 Deschiderea lucrărilor colocviului: Amf. Maiorescu, FLLS (Edgar Quinet 5-7, etaj 3, dreapta)
- 9:30-10:30
Masă rotundă – Vladimir Crețulescu, Claudia Coldaș, Gabriel Ban:
Omul vitruvian. Origini. Semnificații. Interpretări. De la Hildegard von Bingen, la Giacomo Andrea de Ferrara și Leonardo da Vinci
- 10:30-12:10 Moderator: Mihaela Alexandra Pop
Manuela Dobre: Laonic Chalcocondyl – un intelectual bizantin renascentist
Ecaterina Lung: Istoricii și cronicarii începutului de Ev Mediu și rolurile lor cultural-politice
Andra Jugănaru: Școli și viață intelectuală în Capadocia secolului al IV-lea
Bogdan Tătaru Cazaban: Condiția intelectualului creștin și cultura clasică. Polemica Sfântului Grigorie din Nazianz împotriva împăratului Iulian
- 12:10-12:30
Pauză de cafea
- 12:30-14:00 Moderator: Ecaterina Lung
Liviu Damian: John Wycliffe: reformator intelectual, influențe și mișcări pre-reformatoare
Miruna Tătaru-Cazaban: Dante- condiția intelectualului și cele două finalități ultime (duo ultima)
Alexandru Anca: Intelectualul și res publica. Francesc Eximenis, regele și binele public. Model politic și pragmatism în Coroana Aragonului la sfârșitul secolului al XIV-lea.
- 14:00-15:00
Pauză de masă
- 15:00-17:10 Moderator : Anca Crivăț
Simona Drăgan: Clericalism și patronat artistic în Evul Mediu târziu: rolul intelectualității franciscane în definirea unor programe iconografice și inovații artistice italiene
Robert Mirică: Malleus Maleficarum: Codificări ale discursului intelectual într-un tratat de demonologie din secolul al XV-lea.
Mihaela Alexandra Pop: Neoplatonism bizantin și gândire politică – Gemistos Plethon
Silvia-Alexandra Ștefan: Figura intelectualului Thomas Morus în oglinda prozei lui Fernando de Herrera
- 17:10-17:30
Pauză de cafea
- 17:30-19:10 Moderator: Mianda Cioba
Alexandru Călin: „De sapiencia l’apellaven doctor”. Surprizele prozodice ale unui poem despre Boetius
Lavinia Stoleru: Tirso de Molina si autolegitimarea intelectualului prin scriitură
Ruxandra Toma: Diego de Almela. Condiția intelectualului în vremea Regilor Catolici
Organizatori: prof. dr. Mianda Cioba, prof. dr. Anca Crivăț, prof. Dr. Ecaterina Lung, drd. Ruxandra Toma, drd. Lavinia Stoleru.
Colocviul anual al centrului de studii medievale
Centrul de Studii Medievale și Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă organizează pe 14 dec 2019 COLOCVIUL ANUAL AL CENTRULUI DE STUDII MEDIEVALE intitulat De la Sfântul Toma la Petrarca și Erasmus. Declinări medievale ale relației dintre intelectual și lume.
Organizat de Mianda Cioba, Anca Crivăț, Ruxandra Toma, Lavinia Stoleru și Ecaterina Lung, colocviul reunește specialiști din țară și străinătate, preocupați de actualitatea reflexiei asupra rolului profesioniștilor medievali ai gândirii și creației intelectuale.
Lucrările se vor desfășura pe 14 decembrie, începând cu orele 9.00, în Amfiteatrul Maiorescu al Facultății de Limbi și Literaturi Străine (Edgar Quinet 5-7, etaj 3).
Conferinta Fiat firmamentum in medio aquarum! Misterioasa lucrare din Ziua a Doua a Facerii în exegeza tardo-antică şi medievală
Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită vineri, 22 noiembrie, ora 18.00, la sala 317 (Catedra de Romanistică), etaj 3, (intrarea din Edgar Quinet), la comunicarea:
Fiat firmamentum in medio aquarum! Misterioasa lucrare din Ziua a Doua a Facerii în exegeza tardo-antică şi medievală, sustinuta de lector dr. Ioana Munteanu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
Conference – Vivere in concordia: Le regole dei monasteri nell’egitto tardo antico

International conference Bucharest October 2020 -Representations of Mary, the Mother of God, between official cult and local veneration. Texts and images
Those wishing to participate are asked to submit by 31 March 2020, a summary of their lecture of no longer than 30 lines in English, French or German, along with a bibliography and 3-5 key words, to: marianicrepresentations@gmail.com.
Apel la contributii – Intlectualul in evul mediu
Universitatea din București
Centrul de Studii Medievale
Departamentul de Limbi si Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă
COLOCVIUL ANUAL AL CENTRULUI DE STUDII MEDIEVALE
De la Sfântul Toma la Petrarca și Erasmus. Declinări medievale ale relației dintre intelectual și lume
13-14 decembrie 2019
APEL LA CONTRIBUȚII
Se împlinesc aproape șase decenii de la apariția cărtii lui Jacques Le Goff, Intelectualul in Evul Mediu (1957) , parte integrantă a unei serii de studii care schițau, în termeni de antropologie culturală, o panoramă cuprinzătoare a tipurilor umane participante la dinamicile politico-sociale, economice și culturale ale lumii medievale. Dacă în viziunea istoricului francez cavalerul și călugărul reprezentau stări intrinsec legate de structurile originare ale acestei lumi în întregul său, intelectualul, asemenea, poate, neguțătorului, avea să rămână o categorie de consistență relativă, legată de dezvoltări particulare, una dintre tipologiile emergente care n-au atins niciodată coerența statutelor ”clasice”. Pentru Le Goff, intelectualul medieval se afirmă categorial în Renașterea secolului al XII-lea, atinge plenitudinea în perioada reorganizării si ierarhizarii scolastice a conținuturilor cunoașterii de la sfârșitul secolului al XIII-lea, pentru a dispărea în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, supus fiind unor revizuiri vehemente dinspre critica antiscolastică și asimilat de paradigma umanismului timpuriu. Am putea conchide că, cel puțin în Evul Mediu, intelectualul are o existență meteorică, idee în favoarea căreia pledează și avatarurile lexico-semantice ale cuvântului intellectualis, folosit aproape exclusiv ca adjectiv, pentru a marca opoziția față de aspectele materiale ale vietii, și desemnând o realitate derivată din capacitatea individului de a prelucra rațional si responsabil datele experienței: Intellectum tibi dabo…Ps. 32.8. Cuvântul nu capătă funcțiile denotative pe care le are astăzi decât în secolul al XIX-lea, în schimb Evul Mediu folosește o mulțime de alte resurse de vocabular (magister, scholasticus, doctor, curialis, notarius, philosophus, litteratus, scholarius, (bacca)laureatus, graduatus, iar mai târziu, poeta) a căror varietate si, uneori, marcată particularitate regională, confesională si culturală sugerează că generalizările privind conținutul conceptului de intelectual, deși posibile, sunt departe de fi evidente. Un motiv în plus pentru a reflecta asupra acestuia din perspectivă pluridisciplinară si în relație cu un ansamblu de surse pe care
Printre cele mai cunoscute încercări de definire categorială trebuie să menționăm poziția lui Jacques Le Goff, care consideră că intelectualul este rezultatul profesionalizării unor categorii urbane de indivizi a căror meserie este să gândească si să transmită mai departe rezultatele propriei reflecții. O direcție derivată de cercetare este cea pe care o reprezintă, printre alții, Jacques Verger care dedică mai multe studii relației dintre sistemul de învățământ medieval, de la învățământul comunitar (scolile catedralelor) până la universități, și categoria numită de autor ”les gens de savoir” pe care îi definește pornind de la ”competențele intelectuale acumulate pe care se fundamentează competențele sociale si practice specifice” (Les gens de savoir dans l’Europe à la fin du Moyen Âge, 1997). Este o perspectivă pragmatică pe care o regasim în studiile moderne de istorie culturală (New Historicism), care supraveghează procesul de cristalizare a practicilor culturale, producția de obiecte simbolice la nivelul comunității; din această perspectivă, intelectualul devine o entitate tranzientă, dispusă să marcheze căi de comunicare între instante si instituții cu funcție si vocatie diferită.
În 1991, Alain de Libéra (Gândirea medievală) propunea, în marginea tradiției prezentate mai sus, un demers mai degrabă filosofic, în care intelectualul era produsul unei asumări individuale de funcții sociale, un individ care se concepe pe sine ca philosophus, care își desemnează un ideal de gândire, altfel spus, de disciplină filosofică, și care își propune să transmita acest ideal spre sfera laică, a politicii, a economiei, a moralei private. Pentru Étienne Gilson ”vârsta de aur” a Evului Mediu este secolul al XIII-lea, secolul Sf. Toma și al unificării căilor cunoașterii, secolul supremei demnități intelectuale, care postulează condiția intelectuală ca autonomie si amploare sistematică a gândirii, în vreme ce sfârșitul Evului Mediu se desfășoară sub semnul unor confuzii doctrinare dramatice, având, printre altele, drept consecință obligația cărturarului de a participa la vulgarizarea conținuturilor cunoașterii și la instrumentalizarea acesteia in raport cu țeluri exterioare. In aceste condiții, prezența publică mai preganantă a cărturarilor, universitarilor, teologilor si poeților nu pledează neapărat in favoarea calității demersului intelectual, dimpotrivă, pentru Alain de Libéra această tendință înseamnă chiar ”o deprofesionalizare” a gândirii la sfârșitul epocii medievale, fenomen care deschide calea exagerărilor scolasticii ca sistem de autoritate.
Fără îndoială, cea mai drastică schimbare a paradigmei intelectuale o produce umanismul incipient al secolului al XIV-lea, descoperirea antichității ca ideal estetic, politic si epistemologic, postularea cunoasterii ca sursă a demnității și desăvârșirii personale si valorizarea sinelui în dimensiunea sa reflexivă, de cutie de rezonanță a adevărului ultim (v. neoplatonismul bizantin si scoala neoplatonica florentină).
Premise precum cele de mai sus susțin căutări dintre cele mai diverse: de la istoria ideilor si a personalităților la studiul formal si tipologic al discursului erudit si al literaturii de edificare, de la clarificarea funcțiilor sociale ale savantului la revizuirea raporturilor dintre cunoastere si credință. Sugerăm în continuare câteva dintre numeroasele direcții de reflecție care se revendică din studiul condiției intelectuale in Evul Mediu:
- Intelectualul medieval și universul cunoasterii: mens philosophica, mens theologica.
Translatio studii si testamentul cultural al antichității târzii. De la renașterea carolingiană la Renasterea secolului al XII-lea: recuperări, acomodări, rescrieri. Modelul enciclopedic, modelul istoriografic si sana doctrina isidoriană. Cunoaștere, doctrină, edificare spirituală în secolele VII-XII: de la disciplina predicatorului la scolastică. Augustinism, aristotelism și platonism: sisteme fizice si progresii metafizice.
- Fundamentele exegetice ale cunoasterii medievale: Sisteme de gândire si sisteme de referință: creația, revelația, omul și istoria. Creația și Cartea – o relație hermeneutică reciproc întemeietoare.
- Intelectualul și sistemul de educație. Universitatea medievală si vârstele ei. Maestri și discipoli, comunități și școli de gândire. Reinventarea instituției universitare în secolul al XV-lea. De la artele liberale la studia humanitatis: poezie, etică, filosofie –primele accente ale diversificării moderne a domeniilor cunoașterii.
- Intelectualul si res publica. Ideea de bine comun de la Sf. Toma la Thomas Morus. Scrierea istoriei ca serviciu public. Custozi ai cunoașterii și vectori ai formelor de putere asociate cu ordinele monastice, cu Biserica si regalitatea. Intelectualul si confruntarea dintre religii: vocația dialogului și a intermedierii.
- Figura intelectualului pe fundalul schimbărilor de paradigmă si al modificării reperelor autorității: ”renașterile medievale” și umanismul prerenascentist. Cunoașterea ca fundament al desăvârșirii individuale. Devotio moderna. Despre ”ignoranța” lui Petrarca, demnitate umană si fericire intelectuală.
- Dezbaterea medievala despre condiția intelectualului (Juan Ruiz, Petrarca, Morus, Erasmus). Marginali si disidenți. Gândire critică, opinio și căutarea adevărului ca aventură individuală.
- Codificari ale discursului intelectual: enciclopedia, repertoriul, tratatul, chestiunile disputate, relectiunea, dezbaterile quodlibetale, comentariul, cronica și istoria universală. Literatura simbolico-alegorică. Cunoaștere și ficțiune. Logică, limbaj si semnificare. Statutul de adevăr al expresiei și dimensiunea filologică a cunoașterii în umanismul sfârșitului de epocă.
Organizatorii așteaptă propuneri de comunicări și mese rotunde până la 15 oct. 2019 pe adresele:
Confirmarea înscrierii: 25 oct. 2019
Prima circulară: 10 nov. 2019
Comitetul de organizare:
Mianda Cioba
Ecaterina Lung
Anca Crivăț
Drd. Ruxandra Toma
Drd. Lavinia Stoleru
Comitetul științific:
Mianda Cioba
Ecaterina Lung
Anca Crivăț
Mihaela Pop
Bogdan Tătaru Cazaban
Master de studii medievale la universitatea din bucuresti
Facultatea de Istorie și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine anunță organizarea unui program de master de Studii Medievale
Locuri 14 buget, 20 cu taxă
• Admiterea se face pe baza unui proiect de studii/cercetare depus în dosarul de candidatură și prin susţinerea proiectului în cadrul colocviului de admitere.
Înscrieri: 09 – 19 iulie 2019;
Examen : 22 – 23 iulie 2019;
Data limită de afişare a rezultatelor: 24 iulie 2019;
Confirmare loc la facultate: 24 – 26 iulie 2019;
Afișare rezultate: 29 iulie 2019.
Taxa de admitere: 100 lei/dosar de admitere depus;
Taxa de studii pentru locurile cu taxă: 3100 lei/an.
Contact : Prof. Dr. Ecaterina Lung – adresa de mail: ecaterina.lung@istorie.unibuc.ro
Informații suplimentare: https://istorie.unibuc.ro/2019/05/30/afis-admitere-master-iulie-2019/
Sesiune de comunicari a Cercului de Studii Medievale al studentilor din Facultatea de Istorie
Cercul de Studii Medievale al studenților din Facultatea de Istorie, in colaborare cu Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită la sesiunea de comunicări Percepții asupra spațiului și rolul lor în geneza Evului Mediu occidental, care va avea loc joi, 30 mai, ora 18, în Amfiteatrul Condurachi, Facultatea de Istorie (Bd. Elisabeta 4-12 etaj 4).
Vor prezenta:
Claudia COLDAȘ, Master II Studii Medievale, „Beda Venerabilul și răspândirea creștinismului în Britania anglo-saxonă”
Gabriel BAN, Master I Studii Medievale, „Spațialitate și chorologie în percepția lui Grigore din Tours”
Laurențiu SIMION, Master I Studii Medievale, „Rivalitatea fraco-gotă în spațiul geografic occidental în lumina cronicarilor Evului Mediu timpuriu”
Comunicare 21 mai 2019
Urmatoarea intalnire a Centrului de Studii medievale va avea loc marti, 21 mai 2019, ora 18.00, la Facultatea de Limbi Straine, amfiteatrul Maiorescu, etajul 3, (intrarea din Edgar Quinet). Avem ocazia de a afla despre un document inedit referitor la Mihai Viteazul si evenimentele de la cumpăna secolele XVI-XVII din comunicarea:
“Războiul lui Don Giovanni (1594-1602)”, prezentată și la Centrul nostru de dr. Ovidiu Cristea, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.
Manifestare dedicata Principelui Karadja
Stimate doamne și stimați domni,
Avem deosebita onoare să vă adresăm invitația să participați la un eveniment special, dedicat Principelui Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja.
Născut în Olanda la Haga, devenit cetățean român după căsătorie, Constantin Karadja a fost diplomat, jurist, istoric, bibliograf și membru de onoare al Academiei Române. În anul 2005 a fost declarat de Statul Israel „Drept între popoare”.
Manifestarea va fi moderată de Dr. Ovidiu Cristea (Directorul Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”) și de Ec. Ovidiu Bănescu (Vicepreședinte FCER-CM). Vor lua cuvântul personalități marcante din diplomație și cercetare istorică: Dr. Doru Liciu, Dr. Stelian Obiziuc (Ministerul Afacerilor Externe), Dr. Ottmar Trașcă Institutul de Istorie ”George Barițiu” din Cluj), Conf. univ. dr. Ileana Stănculescu (Universitatea București), dl Joakim Langer (jurnalist din Suedia).
În cadrul evenimentului va fi prezentată și o expoziție cu informații despre cariera fascinantă a Principelui Karadja.
Vă așteptăm cu drag marți, 14 mai, ora 15:00, la Templul Coral. Intrarea este liberă.
Cu aleasă stimă și considerație,
Robert Schorr
Director Departament Cultură, Artă, Media
Str. Sfânta Vineri Nr. 9-11 București
Telefon: +40-21-3111556
Mobil: + 40-722-266339
E-mail: cultura@jewishro.org
www.jewishfed.ro
@FederatiaEvreilor
Comunicare aprilie 2019
Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită vineri, 5 aprilie 2019, ora 18.00, la Facultatea de Istorie, sala 206, etaj 2, (intrarea Bulevardul Elisabeta) la comunicarea:
“Reprezentările iconografice ale evangheliștilor Marcu și Matei în Evangheliarul lui Carol cel Mare”, Prezentată de Gabriel Ban, Universitatea din București.