Category Archives: Non classé

Call for papers-Online Conference – The Human Body in the Arts

Call for Papers: Online Conference – The Human Body in the Arts

University of Bucharest, Department of Ancient History, Archaeology and History of Art, Faculty of History

https://istorie.unibuc.ro/corpul-uman-in-artele-plastice-the-human-body-in-the-arts/

Accepted languages: English, French.

Submission of abstracts: January 30, 2021.

No more than 300 words to be submitted at the e-mail address

departament.antica@istorie.unibuc.ro

 The abstract should also feature: the title of the presentation, the name and academic title of the author(s) and their home institution(s), and 3-5 keywords.

Announcement of accepted proposals: February 15, 2021.

Conference: March 5-6, 2021

Duration of each presentation: 20 minutes

Full paper submission for proceedings: May 15, 2021.

Organizers and contact: Vladimir Crețulescu (University of Bucharest), Daniela Zaharia (University of Bucharest), Isabela Popa (University of Bucharest) at

departament.antica@istorie.unibuc.ro

Comunicare joi 26 noiembrie

Centrul de Studii Medievale al Universității din București găzduiește joi, 26 noiembrie 2020, ora 18.00,  comunicarea:

Giochi di pazienza. Viața Sf. Nifon și istoria Țării Românești,

susținută de dr. Ovidiu Cristea, directorul Institutului de Istorie Nicolae Iorga, Academia Română.

Comunicarea va avea loc pe platforma Webex iar datele de conectare pot fi obținute de la Cercul de Studii Medievale, pagina de Facebook (https://www.facebook.com/cercstudiimedievale/)

Call for Papers Online International Conference “Communicating Objects. Material, Literary and Iconographic Instances of Objects in a Human Universe in Antiquity and the Middle Ages”/Objets en dialogue. Présences matérielles, littéraires et iconogra-phiques des objets dans l’univers humain pendant l’Antiquité et au Moyen Âge

Organizers: University of Bucharest – Faculty of History, Department of Ancient History, Archaeology and History of Art and International Society for Cultural History
November 27th-29th 2020
Accepted languages: English, French, Italian, Spanish.
Extended Deadline: September 25th 2020.
Abstracts: no more than 300 words to be submitted at the e-mail address objetsdialogue@gmail.com. The abstract should also contain the title of the presentation, the name of the author(s) and the home institution(s).
Duration of each presentation: 20 minutes followed by 10 minutes for discussions.
Announcement of accepted proposals: September 30th 2020.

Objets en dialogue.
Présences matérielles, littéraires et iconogra-phiques des objets dans
l’univers humain pendant l’Antiquité et au Moyen Âge
Université de Bucarest – Faculté d’Histoire, Département d’Histoire Ancienne, Archéologie et Histoire de l’Art et Internationa Society for Cultural History, 27-29 novembre 2020.
Langues de communication : Anglais, Français, Italien, Espagnol.
Date limite d’envoi des propositions : 25 septembre 2020.
Propositions de communication: on attend des propositions d’environ 300 mots à l’adresse mail objetsdialogue@gmail.com. De plus, les propositions vont clairement indiquer le titre de la communication, le nom des auteurs et les institutions de rattachement.

Digital poster section: a poster gallery will also be available for researchers preferring to send their presentation in this form. The gallery will be open to the public for the whole duration of the conference. On demand, the posters may be accompanied by a recorded audio presentation, no more than 10 minutes in length.
Technical details will be available shortly, on the dedicated page at http://www.daaia.ro/.
Host institution: University of Bucharest (online).
Deadline for papers to be published in a collective volume: January 15th 2021.
Organizers and contact: Ecaterina Lung (University of Bucharest), Alexandra Liţu (University of Bucharest), Alexandra Ţârlea (University of Bucharest) at objetsdialogue@gmail.com
Material culture occupies a special place in most research conducted on Antiquity and the Middle Ages. Interdisciplinary approaches have allowed for the enrichment of traditional paradigms used by archaeologists and historians, as a follow-up to the valorization of the social life of things, or of the agency characterizing objects in any
given society. Objects which are deliberately associated are more susceptible of becoming expressive in the presence of humans. From this perspective, associating objects, and exploring potential reasons for their association and for their compatibility, opens up multiple possibilities for reflection.
Here are some suggested topics, meant to inspire, without limiting, the participants’ choice of subject matter:

  • the place of associated objects in literary sources. Suggested lines of
    investigation: the place of associated objects in literary discourses, their role in the construction of characters or as vehicles used to advance the action, to create images or to emphasize key moments in the economy of the texts; the practices of writing about objects, ways of selecting and including them in texts, and the study of certain characteristics of objects judged as indispensable to the fulfillment of said objects’ narrative roles.
  • the place of associated objects in constructing images, be they objects carrying images or objects being represented. Suggested lines of investigation: the manners of representing objects, the objects’ insertion in representations and their contributions to visually illustrated discourses.
  • the intrinsic materiality of objects places the discussion in the field of
    archaeology. From this perspective and for the purpose of a better
    investigation of associated objects and their potential meanings, one (though by no means the only) possible line of enquiry would turn the researcher’s gaze towards funerary archaeology.
    Beyond these suggestions, the synchronic and comparative approaches to various media where objects are placed in association (texts, materiality, images) are strongly encouraged, in order to better assess multiple perspectives and perceptions to which the objects could be subjected, as well as the ways in which objects, once put together in particular and deliberate ways, acquire the capacity of
    acting as agents.

Comunicare in spatiul virtual

Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită vineri, 22  mai, ora 17, la comunicarea: “De la gândirea muzicală greco-romană la cea religioasă medievală”, prezentată de prof. dr. Mihaela Pop, Facultatea de Filosofie a Universității din București. Intalnirea va avea loc pe platforma Zoom.

Colocviul anual al Centrului de Studii Medievale

De la Sfântul Toma la Petrarca și Erasmus. Declinări medievale ale relației dintre intelectual și lume

COLOCVIUL ANUAL

AL CENTRULUI DE STUDII MEDIEVALE

Imagini pentru old paper

București

14 decembrie 2019

Imagini pentru old paper

Program

9:00-9:15 Deschiderea lucrărilor colocviului: Amf. Maiorescu, FLLS (Edgar Quinet 5-7, etaj 3, dreapta)

  • 9:30-10:30

Masă rotundă – Vladimir Crețulescu, Claudia Coldaș, Gabriel Ban:

Omul vitruvian. Origini. Semnificații. Interpretări. De la Hildegard von Bingen, la Giacomo Andrea de Ferrara și Leonardo da Vinci

  • 10:30-12:10 Moderator: Mihaela Alexandra Pop

Manuela Dobre: Laonic Chalcocondyl – un intelectual bizantin renascentist

Ecaterina Lung: Istoricii și cronicarii începutului de Ev Mediu și rolurile lor cultural-politice

Andra Jugănaru: Școli și viață intelectuală în Capadocia secolului al IV-lea

Bogdan Tătaru Cazaban: Condiția intelectualului creștin și cultura clasică. Polemica Sfântului Grigorie din Nazianz împotriva împăratului Iulian 

  • 12:10-12:30

Pauză de cafea

  • 12:30-14:00 Moderator: Ecaterina Lung

Liviu Damian: John Wycliffe: reformator intelectual, influențe și mișcări pre-reformatoare 

Miruna Tătaru-Cazaban: Dante- condiția intelectualului și cele două finalități ultime (duo ultima)

Alexandru Anca: Intelectualul și res publica. Francesc Eximenis, regele și binele public. Model politic și pragmatism în Coroana Aragonului la sfârșitul secolului al XIV-lea.

  • 14:00-15:00

Pauză de masă

  • 15:00-17:10 Moderator : Anca Crivăț
Imagini pentru old paper

Simona Drăgan: Clericalism și patronat artistic în Evul Mediu târziu: rolul intelectualității franciscane în definirea unor programe iconografice și inovații artistice italiene

Robert Mirică: Malleus Maleficarum: Codificări ale discursului intelectual într-un tratat de demonologie din secolul al XV-lea. 

Mihaela Alexandra Pop: Neoplatonism bizantin și gândire politică – Gemistos Plethon

Silvia-Alexandra Ștefan: Figura intelectualului Thomas Morus în oglinda prozei lui Fernando de Herrera

  • 17:10-17:30

Pauză de cafea

  • 17:30-19:10 Moderator: Mianda Cioba

Alexandru Călin: „De sapiencia l’apellaven doctor”. Surprizele prozodice ale unui poem despre Boetius

Lavinia Stoleru: Tirso de Molina si autolegitimarea intelectualului prin scriitură

Ruxandra Toma: Diego de Almela. Condiția intelectualului în vremea Regilor Catolici

Imagini pentru old paper


Organizatori: prof. dr. Mianda Cioba, prof. dr. Anca Crivăț, prof. Dr. Ecaterina Lung, drd. Ruxandra Toma, drd. Lavinia Stoleru.

Colocviul anual al centrului de studii medievale

Centrul de Studii Medievale și Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă organizează pe 14 dec 2019 COLOCVIUL ANUAL AL CENTRULUI DE STUDII MEDIEVALE intitulat De la Sfântul Toma la Petrarca și Erasmus. Declinări medievale ale relației dintre intelectual și lume.

Organizat de Mianda Cioba, Anca Crivăț, Ruxandra Toma, Lavinia Stoleru și Ecaterina Lung, colocviul reunește specialiști din țară și străinătate, preocupați de actualitatea reflexiei asupra rolului profesioniștilor medievali ai gândirii și creației intelectuale.

Lucrările se vor desfășura pe 14 decembrie, începând cu orele 9.00, în Amfiteatrul Maiorescu al Facultății de Limbi și Literaturi Străine (Edgar Quinet 5-7, etaj 3).

Conferinta Fiat firmamentum in medio aquarum! Misterioasa lucrare din Ziua a Doua a Facerii în exegeza tardo-antică şi medievală

Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită vineri, 22 noiembrie, ora 18.00, la sala 317 (Catedra de Romanistică), etaj 3, (intrarea din Edgar Quinet), la comunicarea:

Fiat firmamentum in medio aquarum! Misterioasa lucrare din Ziua a Doua a Facerii în exegeza tardo-antică şi medievală, sustinuta de lector dr. Ioana Munteanu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine

Apel la contributii – Intlectualul in evul mediu

Universitatea din București

Centrul de Studii Medievale

Departamentul de Limbi si Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă

COLOCVIUL ANUAL AL CENTRULUI DE STUDII MEDIEVALE

De la Sfântul Toma la Petrarca și Erasmus. Declinări medievale ale relației dintre intelectual și lume

13-14 decembrie 2019

APEL LA CONTRIBUȚII

Se împlinesc aproape șase decenii de la apariția cărtii lui Jacques Le Goff, Intelectualul in Evul Mediu (1957) , parte integrantă a unei serii de studii care schițau, în termeni de antropologie culturală, o panoramă cuprinzătoare a tipurilor umane participante la dinamicile politico-sociale, economice și culturale ale lumii medievale. Dacă în viziunea istoricului francez cavalerul și călugărul reprezentau stări intrinsec legate de structurile originare ale acestei lumi în întregul său, intelectualul, asemenea, poate, neguțătorului, avea să rămână o categorie de consistență relativă, legată de dezvoltări particulare, una dintre tipologiile emergente care n-au atins niciodată coerența statutelor ”clasice”. Pentru Le Goff, intelectualul medieval se afirmă categorial în Renașterea secolului al XII-lea, atinge plenitudinea în perioada reorganizării si ierarhizarii scolastice a conținuturilor cunoașterii de la sfârșitul secolului al XIII-lea, pentru a dispărea în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, supus fiind unor revizuiri vehemente dinspre critica antiscolastică și asimilat de paradigma umanismului timpuriu. Am putea conchide că, cel puțin în Evul Mediu, intelectualul are o existență meteorică, idee în favoarea căreia pledează și avatarurile lexico-semantice ale cuvântului intellectualis, folosit aproape exclusiv ca adjectiv, pentru a marca opoziția față de aspectele materiale ale vietii, și desemnând o realitate derivată din capacitatea individului de a prelucra rațional si responsabil datele experienței: Intellectum tibi dabo…Ps. 32.8. Cuvântul nu capătă funcțiile denotative pe care le are astăzi decât în secolul al XIX-lea, în schimb Evul Mediu folosește o mulțime de alte resurse de vocabular (magister, scholasticus, doctor, curialis, notarius, philosophus, litteratus, scholarius, (bacca)laureatus, graduatus, iar mai târziu, poeta) a căror varietate si, uneori, marcată particularitate regională, confesională si culturală sugerează că generalizările privind conținutul conceptului de intelectual, deși posibile, sunt departe de fi evidente. Un motiv în plus pentru a reflecta asupra acestuia din perspectivă pluridisciplinară si în relație cu un ansamblu de surse pe care 

Printre cele mai cunoscute încercări de definire categorială trebuie să menționăm poziția lui Jacques Le Goff, care consideră că intelectualul este rezultatul profesionalizării unor categorii urbane de indivizi a căror meserie este să gândească si să transmită mai departe rezultatele propriei reflecții. O direcție derivată de cercetare este cea pe care o reprezintă, printre alții, Jacques Verger care dedică mai multe studii relației dintre sistemul de învățământ medieval, de la învățământul comunitar (scolile catedralelor) până la universități, și categoria numită de autor  ”les gens de savoir” pe care îi definește pornind de la ”competențele intelectuale acumulate pe care se fundamentează competențele sociale si practice specifice” (Les gens de savoir dans l’Europe à la fin du Moyen Âge, 1997). Este o perspectivă pragmatică pe care o regasim în  studiile moderne de istorie culturală (New Historicism), care supraveghează procesul de cristalizare a practicilor culturale, producția de obiecte simbolice la nivelul comunității; din această perspectivă, intelectualul devine o entitate tranzientă, dispusă să marcheze căi de comunicare între instante si instituții cu funcție si vocatie diferită.

 În 1991, Alain de Libéra (Gândirea medievală) propunea, în marginea tradiției prezentate mai sus, un demers mai degrabă filosofic, în care intelectualul era produsul unei asumări individuale de funcții sociale, un individ care se concepe pe sine ca philosophus, care își desemnează un ideal de gândire, altfel spus, de disciplină filosofică, și care își propune să transmita acest ideal spre sfera laică, a politicii, a economiei, a moralei private. Pentru Étienne Gilson ”vârsta de aur” a Evului Mediu este secolul al XIII-lea, secolul  Sf. Toma și al unificării căilor cunoașterii, secolul supremei demnități intelectuale, care postulează condiția intelectuală ca autonomie si amploare sistematică a gândirii, în vreme ce sfârșitul Evului Mediu  se desfășoară sub semnul unor confuzii doctrinare dramatice, având, printre altele, drept consecință obligația cărturarului de a participa la vulgarizarea conținuturilor cunoașterii și la instrumentalizarea acesteia in raport cu țeluri exterioare. In aceste condiții, prezența publică mai preganantă a cărturarilor, universitarilor, teologilor si poeților nu pledează neapărat in favoarea calității demersului intelectual, dimpotrivă, pentru Alain de Libéra această tendință înseamnă chiar ”o deprofesionalizare” a gândirii la sfârșitul epocii medievale, fenomen care deschide calea exagerărilor scolasticii ca sistem de autoritate.

Fără îndoială, cea mai drastică schimbare a paradigmei intelectuale o produce umanismul incipient al secolului al XIV-lea, descoperirea antichității ca ideal estetic, politic si epistemologic, postularea cunoasterii ca sursă a demnității și desăvârșirii personale si valorizarea sinelui în dimensiunea sa reflexivă, de cutie de rezonanță a adevărului ultim (v. neoplatonismul bizantin si scoala neoplatonica florentină).

Premise precum cele de mai sus susțin căutări dintre cele mai diverse: de la istoria ideilor si a personalităților la studiul formal si tipologic al discursului erudit si al literaturii de edificare, de la clarificarea funcțiilor sociale ale savantului la revizuirea raporturilor dintre cunoastere si credință. Sugerăm în continuare câteva dintre numeroasele direcții de reflecție care se revendică din studiul condiției intelectuale in Evul Mediu:

  1. Intelectualul medieval și universul cunoasterii: mens philosophica, mens theologica.

Translatio studii si testamentul cultural al antichității târzii. De la renașterea carolingiană la Renasterea secolului al XII-lea: recuperări, acomodări, rescrieri. Modelul enciclopedic, modelul istoriografic si sana doctrina isidoriană. Cunoaștere, doctrină, edificare spirituală în secolele VII-XII: de la disciplina predicatorului la scolastică. Augustinism, aristotelism și platonism: sisteme fizice si progresii metafizice.

  • Fundamentele exegetice ale cunoasterii medievale: Sisteme de gândire si sisteme de referință: creația, revelația, omul și istoria. Creația și Cartea – o relație hermeneutică reciproc întemeietoare.
  • Intelectualul și sistemul de educație. Universitatea medievală si vârstele ei. Maestri și discipoli, comunități și școli de gândire. Reinventarea instituției universitare în secolul al XV-lea. De la artele liberale la  studia humanitatis: poezie, etică, filosofie –primele accente ale diversificării moderne a domeniilor cunoașterii.
  • Intelectualul si res publica. Ideea de bine comun de la Sf. Toma la Thomas Morus. Scrierea istoriei ca serviciu public. Custozi ai cunoașterii și vectori ai formelor de putere asociate cu ordinele monastice, cu Biserica si regalitatea. Intelectualul si confruntarea dintre religii: vocația dialogului și a intermedierii.
  • Figura intelectualului pe fundalul schimbărilor de paradigmă si al modificării reperelor autorității: ”renașterile medievale” și umanismul prerenascentist. Cunoașterea ca fundament al desăvârșirii individuale. Devotio moderna. Despre ”ignoranța” lui Petrarca, demnitate umană si fericire intelectuală.
  • Dezbaterea medievala despre condiția intelectualului (Juan Ruiz, Petrarca, Morus, Erasmus). Marginali si disidenți. Gândire critică, opinio și căutarea adevărului ca aventură individuală.
  • Codificari ale discursului intelectual: enciclopedia, repertoriul, tratatul, chestiunile disputate, relectiunea, dezbaterile quodlibetale, comentariul, cronica și istoria universală. Literatura simbolico-alegorică. Cunoaștere și ficțiune. Logică, limbaj si semnificare. Statutul de adevăr al expresiei și dimensiunea filologică a cunoașterii în umanismul sfârșitului de epocă.  

Organizatorii așteaptă propuneri de comunicări și mese rotunde până la 15 oct. 2019 pe adresele:

mianda_cioba2000@yahoo.com

crivat.anca@gmail.com

Confirmarea înscrierii: 25 oct. 2019

Prima circulară: 10 nov. 2019

Comitetul de organizare:

Mianda Cioba

Ecaterina Lung

Anca Crivăț

Drd. Ruxandra Toma

Drd. Lavinia Stoleru

Comitetul științific:

Mianda Cioba

Ecaterina Lung

Anca Crivăț

Mihaela Pop

Bogdan Tătaru Cazaban

Master de studii medievale la universitatea din bucuresti

Facultatea de Istorie și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine anunță organizarea unui program de master de Studii Medievale

Locuri 14 buget, 20 cu taxă

• Admiterea se face pe baza unui proiect de studii/cercetare depus în dosarul de candidatură și prin susţinerea proiectului în cadrul colocviului de admitere.

Înscrieri: 09 – 19 iulie 2019;

Examen : 22 – 23 iulie 2019;

Data limită de afişare a rezultatelor: 24 iulie 2019;

Confirmare loc la facultate: 24 – 26 iulie 2019;

Afișare rezultate: 29 iulie 2019.

Taxa de admitere: 100 lei/dosar de admitere depus;

Taxa de studii pentru locurile cu taxă: 3100 lei/an.

Contact : Prof. Dr. Ecaterina Lung – adresa de  mail: ecaterina.lung@istorie.unibuc.ro

Informații suplimentare: https://istorie.unibuc.ro/2019/05/30/afis-admitere-master-iulie-2019/