Digital resources in the Social Sciences and Humanities OpenEdition Our platforms OpenEdition Books OpenEdition Journals Hypotheses Calenda Libraries OpenEdition Freemium Follow us

Apel la contributii – Intlectualul in evul mediu

Universitatea din București

Centrul de Studii Medievale

Departamentul de Limbi si Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă

COLOCVIUL ANUAL AL CENTRULUI DE STUDII MEDIEVALE

De la Sfântul Toma la Petrarca și Erasmus. Declinări medievale ale relației dintre intelectual și lume

13-14 decembrie 2019

APEL LA CONTRIBUȚII

Se împlinesc aproape șase decenii de la apariția cărtii lui Jacques Le Goff, Intelectualul in Evul Mediu (1957) , parte integrantă a unei serii de studii care schițau, în termeni de antropologie culturală, o panoramă cuprinzătoare a tipurilor umane participante la dinamicile politico-sociale, economice și culturale ale lumii medievale. Dacă în viziunea istoricului francez cavalerul și călugărul reprezentau stări intrinsec legate de structurile originare ale acestei lumi în întregul său, intelectualul, asemenea, poate, neguțătorului, avea să rămână o categorie de consistență relativă, legată de dezvoltări particulare, una dintre tipologiile emergente care n-au atins niciodată coerența statutelor ”clasice”. Pentru Le Goff, intelectualul medieval se afirmă categorial în Renașterea secolului al XII-lea, atinge plenitudinea în perioada reorganizării si ierarhizarii scolastice a conținuturilor cunoașterii de la sfârșitul secolului al XIII-lea, pentru a dispărea în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, supus fiind unor revizuiri vehemente dinspre critica antiscolastică și asimilat de paradigma umanismului timpuriu. Am putea conchide că, cel puțin în Evul Mediu, intelectualul are o existență meteorică, idee în favoarea căreia pledează și avatarurile lexico-semantice ale cuvântului intellectualis, folosit aproape exclusiv ca adjectiv, pentru a marca opoziția față de aspectele materiale ale vietii, și desemnând o realitate derivată din capacitatea individului de a prelucra rațional si responsabil datele experienței: Intellectum tibi dabo…Ps. 32.8. Cuvântul nu capătă funcțiile denotative pe care le are astăzi decât în secolul al XIX-lea, în schimb Evul Mediu folosește o mulțime de alte resurse de vocabular (magister, scholasticus, doctor, curialis, notarius, philosophus, litteratus, scholarius, (bacca)laureatus, graduatus, iar mai târziu, poeta) a căror varietate si, uneori, marcată particularitate regională, confesională si culturală sugerează că generalizările privind conținutul conceptului de intelectual, deși posibile, sunt departe de fi evidente. Un motiv în plus pentru a reflecta asupra acestuia din perspectivă pluridisciplinară si în relație cu un ansamblu de surse pe care 

Printre cele mai cunoscute încercări de definire categorială trebuie să menționăm poziția lui Jacques Le Goff, care consideră că intelectualul este rezultatul profesionalizării unor categorii urbane de indivizi a căror meserie este să gândească si să transmită mai departe rezultatele propriei reflecții. O direcție derivată de cercetare este cea pe care o reprezintă, printre alții, Jacques Verger care dedică mai multe studii relației dintre sistemul de învățământ medieval, de la învățământul comunitar (scolile catedralelor) până la universități, și categoria numită de autor  ”les gens de savoir” pe care îi definește pornind de la ”competențele intelectuale acumulate pe care se fundamentează competențele sociale si practice specifice” (Les gens de savoir dans l’Europe à la fin du Moyen Âge, 1997). Este o perspectivă pragmatică pe care o regasim în  studiile moderne de istorie culturală (New Historicism), care supraveghează procesul de cristalizare a practicilor culturale, producția de obiecte simbolice la nivelul comunității; din această perspectivă, intelectualul devine o entitate tranzientă, dispusă să marcheze căi de comunicare între instante si instituții cu funcție si vocatie diferită.

 În 1991, Alain de Libéra (Gândirea medievală) propunea, în marginea tradiției prezentate mai sus, un demers mai degrabă filosofic, în care intelectualul era produsul unei asumări individuale de funcții sociale, un individ care se concepe pe sine ca philosophus, care își desemnează un ideal de gândire, altfel spus, de disciplină filosofică, și care își propune să transmita acest ideal spre sfera laică, a politicii, a economiei, a moralei private. Pentru Étienne Gilson ”vârsta de aur” a Evului Mediu este secolul al XIII-lea, secolul  Sf. Toma și al unificării căilor cunoașterii, secolul supremei demnități intelectuale, care postulează condiția intelectuală ca autonomie si amploare sistematică a gândirii, în vreme ce sfârșitul Evului Mediu  se desfășoară sub semnul unor confuzii doctrinare dramatice, având, printre altele, drept consecință obligația cărturarului de a participa la vulgarizarea conținuturilor cunoașterii și la instrumentalizarea acesteia in raport cu țeluri exterioare. In aceste condiții, prezența publică mai preganantă a cărturarilor, universitarilor, teologilor si poeților nu pledează neapărat in favoarea calității demersului intelectual, dimpotrivă, pentru Alain de Libéra această tendință înseamnă chiar ”o deprofesionalizare” a gândirii la sfârșitul epocii medievale, fenomen care deschide calea exagerărilor scolasticii ca sistem de autoritate.

Fără îndoială, cea mai drastică schimbare a paradigmei intelectuale o produce umanismul incipient al secolului al XIV-lea, descoperirea antichității ca ideal estetic, politic si epistemologic, postularea cunoasterii ca sursă a demnității și desăvârșirii personale si valorizarea sinelui în dimensiunea sa reflexivă, de cutie de rezonanță a adevărului ultim (v. neoplatonismul bizantin si scoala neoplatonica florentină).

Premise precum cele de mai sus susțin căutări dintre cele mai diverse: de la istoria ideilor si a personalităților la studiul formal si tipologic al discursului erudit si al literaturii de edificare, de la clarificarea funcțiilor sociale ale savantului la revizuirea raporturilor dintre cunoastere si credință. Sugerăm în continuare câteva dintre numeroasele direcții de reflecție care se revendică din studiul condiției intelectuale in Evul Mediu:

  1. Intelectualul medieval și universul cunoasterii: mens philosophica, mens theologica.

Translatio studii si testamentul cultural al antichității târzii. De la renașterea carolingiană la Renasterea secolului al XII-lea: recuperări, acomodări, rescrieri. Modelul enciclopedic, modelul istoriografic si sana doctrina isidoriană. Cunoaștere, doctrină, edificare spirituală în secolele VII-XII: de la disciplina predicatorului la scolastică. Augustinism, aristotelism și platonism: sisteme fizice si progresii metafizice.

  • Fundamentele exegetice ale cunoasterii medievale: Sisteme de gândire si sisteme de referință: creația, revelația, omul și istoria. Creația și Cartea – o relație hermeneutică reciproc întemeietoare.
  • Intelectualul și sistemul de educație. Universitatea medievală si vârstele ei. Maestri și discipoli, comunități și școli de gândire. Reinventarea instituției universitare în secolul al XV-lea. De la artele liberale la  studia humanitatis: poezie, etică, filosofie –primele accente ale diversificării moderne a domeniilor cunoașterii.
  • Intelectualul si res publica. Ideea de bine comun de la Sf. Toma la Thomas Morus. Scrierea istoriei ca serviciu public. Custozi ai cunoașterii și vectori ai formelor de putere asociate cu ordinele monastice, cu Biserica si regalitatea. Intelectualul si confruntarea dintre religii: vocația dialogului și a intermedierii.
  • Figura intelectualului pe fundalul schimbărilor de paradigmă si al modificării reperelor autorității: ”renașterile medievale” și umanismul prerenascentist. Cunoașterea ca fundament al desăvârșirii individuale. Devotio moderna. Despre ”ignoranța” lui Petrarca, demnitate umană si fericire intelectuală.
  • Dezbaterea medievala despre condiția intelectualului (Juan Ruiz, Petrarca, Morus, Erasmus). Marginali si disidenți. Gândire critică, opinio și căutarea adevărului ca aventură individuală.
  • Codificari ale discursului intelectual: enciclopedia, repertoriul, tratatul, chestiunile disputate, relectiunea, dezbaterile quodlibetale, comentariul, cronica și istoria universală. Literatura simbolico-alegorică. Cunoaștere și ficțiune. Logică, limbaj si semnificare. Statutul de adevăr al expresiei și dimensiunea filologică a cunoașterii în umanismul sfârșitului de epocă.  

Organizatorii așteaptă propuneri de comunicări și mese rotunde până la 15 oct. 2019 pe adresele:

mianda_cioba2000@yahoo.com

crivat.anca@gmail.com

Confirmarea înscrierii: 25 oct. 2019

Prima circulară: 10 nov. 2019

Comitetul de organizare:

Mianda Cioba

Ecaterina Lung

Anca Crivăț

Drd. Ruxandra Toma

Drd. Lavinia Stoleru

Comitetul științific:

Mianda Cioba

Ecaterina Lung

Anca Crivăț

Mihaela Pop

Bogdan Tătaru Cazaban

Master de studii medievale la universitatea din bucuresti

Facultatea de Istorie și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine anunță organizarea unui program de master de Studii Medievale

Locuri 14 buget, 20 cu taxă

• Admiterea se face pe baza unui proiect de studii/cercetare depus în dosarul de candidatură și prin susţinerea proiectului în cadrul colocviului de admitere.

Înscrieri: 09 – 19 iulie 2019;

Examen : 22 – 23 iulie 2019;

Data limită de afişare a rezultatelor: 24 iulie 2019;

Confirmare loc la facultate: 24 – 26 iulie 2019;

Afișare rezultate: 29 iulie 2019.

Taxa de admitere: 100 lei/dosar de admitere depus;

Taxa de studii pentru locurile cu taxă: 3100 lei/an.

Contact : Prof. Dr. Ecaterina Lung – adresa de  mail: ecaterina.lung@istorie.unibuc.ro

Informații suplimentare: https://istorie.unibuc.ro/2019/05/30/afis-admitere-master-iulie-2019/

Sesiune de comunicari a Cercului de Studii Medievale al studentilor din Facultatea de Istorie

Cercul de Studii Medievale al studenților din Facultatea de Istorie, in colaborare cu Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită la sesiunea de comunicări Percepții asupra spațiului și rolul lor în geneza Evului Mediu occidental, care va avea loc joi, 30 mai, ora 18, în Amfiteatrul Condurachi, Facultatea de Istorie (Bd. Elisabeta 4-12 etaj 4).

Vor prezenta:

Claudia COLDAȘ, Master II Studii Medievale, „Beda Venerabilul și răspândirea creștinismului în Britania anglo-saxonă”

Gabriel BAN, Master I Studii Medievale, „Spațialitate și chorologie în percepția lui Grigore din Tours”

Laurențiu SIMION, Master I Studii Medievale, „Rivalitatea fraco-gotă  în spațiul geografic occidental în lumina cronicarilor Evului Mediu timpuriu”

 

Comunicare 21 mai 2019

Urmatoarea intalnire a Centrului de Studii medievale va avea loc marti, 21 mai 2019, ora 18.00, la Facultatea de Limbi Straine, amfiteatrul Maiorescu, etajul 3, (intrarea din Edgar Quinet). Avem ocazia de a afla despre un document inedit referitor la Mihai Viteazul si evenimentele de la cumpăna secolele XVI-XVII din comunicarea:
“Războiul lui Don Giovanni (1594-1602)”, prezentată și la Centrul nostru de dr. Ovidiu Cristea, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.

Manifestare dedicata Principelui Karadja

Stimate doamne și stimați domni,

Avem deosebita onoare să vă adresăm invitația să participați la un eveniment special, dedicat Principelui Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja.
Născut în Olanda la Haga, devenit cetățean român după căsătorie, Constantin Karadja a fost diplomat, jurist, istoric, bibliograf și membru de onoare al Academiei Române. În anul 2005 a fost declarat de Statul Israel „Drept între popoare”.

Manifestarea va fi moderată de Dr. Ovidiu Cristea (Directorul Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”) și de Ec. Ovidiu Bănescu (Vicepreședinte FCER-CM). Vor lua cuvântul personalități marcante din diplomație și cercetare istorică: Dr. Doru Liciu, Dr. Stelian Obiziuc (Ministerul Afacerilor Externe), Dr. Ottmar Trașcă Institutul de Istorie ”George Barițiu” din Cluj), Conf. univ. dr. Ileana Stănculescu (Universitatea București), dl Joakim Langer (jurnalist din Suedia).

În cadrul evenimentului va fi prezentată și o expoziție cu informații despre cariera fascinantă a Principelui Karadja.

Vă așteptăm cu drag marți, 14 mai, ora 15:00, la Templul Coral. Intrarea este liberă.

Cu aleasă stimă și considerație,

Robert Schorr
Director Departament Cultură, Artă, Media

Str. Sfânta Vineri Nr. 9-11 București
Telefon: +40-21-3111556
Mobil: + 40-722-266339
E-mail: cultura@jewishro.org
www.jewishfed.ro
@FederatiaEvreilor

Comunicare aprilie 2019

Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită vineri, 5 aprilie 2019, ora 18.00, la Facultatea de Istorie, sala 206, etaj 2, (intrarea Bulevardul Elisabeta) la comunicarea:

 

“Reprezentările iconografice ale evangheliștilor Marcu și Matei în Evangheliarul lui Carol cel Mare”, Prezentată de Gabriel Ban, Universitatea din București.

<–>

Centrul de Studii Medievale din Universitatea din Bucureşti, cu sprijinul AUF-CRU, organizează între 9-10 noiembrie 2018 Colocviul național cu participare internațională

Tentaţia (re)întoarcerii la Origini în sursele medievale şi în discursul medieviştilor

Lucrările vor începe vineri, orele 16.00, în Amfiteatrul Pârvan, Facultatea de Istorie, Blvd. Elisabeta nr 4-12 și vor continua sâmbătă, 10 noiembrie, orele 10.30, la sala 212, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Str. Edgar Quinet.

Organizatori

Conf. dr. Luminiţa Diaconu

Prof. dr. Ecaterina Lung

Program

Vineri 9 noiembrie, ora 16.00, Amf. Pârvan

(et. III, Facultatea de Istorie, Blvd. Elisabeta)

16.00-16.10– Ouverture du colloque (Mianda Cioba, Ovidiu Cristea)

Conférence plénière

16.10-16.45Santiago López Martínez-Morás: Les origines de la tradition épique sur la jeunesse du Cid

stickers-fleur-abstrait-2

Secţiunea I. Moderator: Ecaterina Lung

17.00-17.20 Antonio Pio Di Cosmo: A Mythistory for the Normann Natio. An Attempt to Reinterpreting the Origins

17.20-17.40Luminiţa Diaconu: De la féminité dans l’univers monastique pendant la première moitié du XIIe siècle ou Des ajustements nécessaires d’une Règle conçue par et pour les hommes

17.40-18.00 Ioana Gogeanu: The Vernicle: On the Origin and Its Occurrence in Some Medieval English Mystics

18.00-18. 20Daniela Langusi: The Retable of La Vid Monastery and the Concept of Lineage in Early Modern Spain

18.20-18.45–Discuţii

stickers-fleur-abstrait-2

Sâmbătă 10 noiembrie, ora 10.30, sala 212

(et. II, Facultatea de Limbi Străine, E. Quinet)

Secţiunea a II-a. Moderator: Ioana Gogeanu

10.30-10.50Bogdan Tătaru-Cazaban: Îngerii neamurilor şi originea diversităţii umane. Note pe marginea unei dezbateri patristice

10.50-11.10Crina Galiţă: Despre tentaţia filosofiei eline în filosofia arabă clasică

11.10-11.30Miruna Tătaru-Cazaban: Quod omnes tangit: originile consimţământului politic în Evul Mediu occidental

11.30-11.50Mianda Cioba: Originea regatului. Spaţializări simbolice în istoriile regale castiliene din secolul al XIII-lea

11.50-12.10Roxana Zanea: Surse genetice în descrierea miraculosului medieval – elemente precreştine şi creştine

12.10-12.30 Manuela Dobre: Istorie şi memorie la autorii bizantini din secolul al XV-lea

12.30-13.10–Discuţii

13.10-14.10–Pauză de cafea

Secţiunea a III-a. Moderator: Bogdan Tătaru-Cazaban

14.20-14.40 Emil Potec: Un exerciţiu de legitimare – califul lui Dumnezeu şi califul mesagerului lui Dumnezeu

14.40-15.00 Ecaterina Lung: Reutilizarea materialelor romane la bisericile medievale din Ţara Haţegului, între realitate arhitecturală şi interpretare ideologică

15.00-15.20 Bianca Constantin: Elemente ale Antichităţii păgâne şi ale creştinismului incipient în discursul iconografic al monumentelor din Moldova secolelor XV-XVI

15.20-15.40 Şarolta Solcan: De ne-om întoarce la pământul nostru (I. Neculce). Legăturile pribegilor cu locurile de origine

15.20-15.40Ştefan Ionescu-Berechet: Începuturile Ţării Româneşti, privilegiile oraşului Câmpulung-Muscel şi o emblematică dispută din a doua jumătate a sec. al XVII-lea

15.40-16.00 Sorin Langu: Istoria, patriotismul local şi micile orgolii 16.00-16.30 Discuţii

Comitet ştiinţific:

C. S. I. dr. Ovidiu Cristea

Prof. dr. Ecaterina Lung

Prof. dr. Mihaela Voicu

Prof. dr. Mianda Cioba

Conf. dr. Luminiţa Diaconu

Lect. dr. Ioana Gogeanu

Conferinta 9 martie 2018

Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită vineri, 9 martie, ora 17.00, la Catedra de romanistică, etaj 3, sala 317, (intrarea din Edgar Quinet) la comunicarea:

 

“Angelologiile medievale: Dionisie intre Orient si Occident”

 

Prezentată de dr. Bogdan Tătaru-Cazaban

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei RomâneAfis Angelologii

Colocviul Imaginea Invizibilului.Texte şi iconografie, 9 decembrie 2017

Centrul de Studii Medievale al Universității din Bucureşti organizează colocviul Imaginea Invizibilului.Texte şi iconografie care va avea loc Sâmbătă 9 decembrie 2017, ora 10.00, Sala 212 ,et. II, Str. Edgar Quinet 5-7, Sector 1,
Bucureşti.

Comitet ştiinţific:
prof. dr. Ecaterina Lung
prof. dr. Mihaela Voicu
prof. dr. Mianda Cioba
prof. dr. Mihaela Pop
conf. dr. Luminiţa Diaconu
lect. dr. Ioana Gogeanu

 

Departamentul de Franceză, et. II,
Str. Edgar Quinet 5-7, Sector 1, Bucureşti

Organizatori:
conf. dr. Luminiţa Diaconu
prof. dr. Ecaterina Lung

Program

Sâmbătă 9 decembrie, ora 10.00, Sala 212 (et. II, E. Quinet)

Secţiunea I. Moderator: Mihaela Voicu
10.00-10.20 Ilinca Damian: Momentul necuprins al morţii. Exerciţiu pe marginea unei morţi documentate: Iisus Hristos
10.20-10.40 Liviu Damian: Formarea imaginii invizibilului în gândirea creştină prin polemica cu păgânismul (sec. II-III). Discurs apologetic şi simbol
10.40-11.00 Manuela Dobre: Reprezentarea divinităţii în iconografia imperială bizantină din secolele IV-VI
11.00-11.20 Doina Filimon Doroftei: Ego sum A et Ω initium et finis (Ap. 21, 6)
11.20-11.40 Nicoleta Negraru: Semantica vizibilului din perspectiva relaţiei dintre contemplaţie şi imagine la Dionisie Areopagitul şi Maxim Mărturisitorul
11.40-12.00 Discuţii
12.00-12.20 Pauză de cafea

Secţiunea a II-a. Moderator: Mihaela Pop
12.20-12.40 Bogdan Tătaru-Cazaban: Corpul îngerilor. Epifanii şi reprezentări ale invizibilului
12.40-13.00 Vladimir Creţulescu: Portretul împăratului şi icoana lui Hristos: Interferenţe iconografico-semiotice la San Vitale, Ravenna
13.00-13.20 Miruna Tătaru-Cazaban: Împăraţii şi invizibilul. Aspecte ale teologiei iconoclaste
13.20-13.40 Ecaterina Lung, Alexandra Lițu: Reprezentări ale tristeţii în iconografia creştină medievală. Origini antice şi prelungiri renascentiste
13.40-14.00 Costel Coroban: Trăsăturile nevăzute ale Regelui în Laxdaela saga şi alte saga islandez
14.00-14.20 Discuţii
14.20-15.00 Pauza de prânz

Secţiunea a III-a. Moderator: Ecaterina Lung
15.00-15.20 Mihaela Voicu: O icoană pe zăpadă sau prezenţa în absenţă
15.20-15.40 Mihaela Pop: ”Locul vieţii” şi ”locul a ceea ce nici un alt loc nu poate să conţină” sau cum devine vizibil invizibilul
15.40-16.00 Luminiţa Diaconu: Inima războinicului în cîteva texte medievale : de la codul moralei cavalereşti la perspectiva creştină
16.00-16.20 Ioana Gogeanu: Walter Hilton (sec.XIV): Despre cum se află sufletul şi Dumnezeu „faţă către faţă”
16.20-16.40 Lavinia-Elena Vieru: Imaginea divinităţii în compoziţiile maestrului Pseudo-Jacopino (sec. XIV)
16.40-17. 00 Discuţii
17.00-17.20 Pauză de cafea

Secţiunea a IV-a. Moderator: Ioana Gogeanu
17.20-17.40 Daniela Langusi: Inovatii iconografice in tablourile de altar napoletane ale lui Wenzel Cobergher. Surse si interpretari
17.40-18.00 Şarolta Solcan: Între imaginar şi realitate: vrăjitoarea din Transilvania din secolele XVI-XVII
18.00-18.20 Cătălina Velculescu & Ileana Stănculescu: Imaginea unui text. Toată suflarea să laude pe Domnul.
18.20-18.40 Drîmbă Gabriela: Reprezentări ale invizibilului în biserica de lemn Cuvioasa Parascheva (Ibănești, Olt)
18.40-19.00 Ştefan Ionescu Berechet: Contribuţii româneşti în studierea erminiilor de pictură bizantină
19.00-19.20 Discuţii

Apel la contributii-colocviul Imaginea invizibilului, 8-9 decembrie 2017

Imaginea invizibilului. Texte și iconografie
București, 8/9 decembrie 2017

Organizator: Centrul de Studii Medievale al Universității din București

Propunerile însoțite de un rezumat de maximum 250 cuvinte pot fi trimise până pe 10 noiembrie la adresa de mail: luminitaediaconu@yahoo.fr

Reprezentarea invizibilului în cultura creștină constituie o problemă teologică și culturală de primă mărime. De altfel, însăși reprezentarea (imaginea invizibilului) a ridicat controverse teologice și a dus la interpretări diverse. Sublimul divin și cel artistic medieval, capacitatea de a reda proporții supraomenești, de a sublima forme și de a transmite emoția înaltă a comuniunii cu divinitatea se regăsesc în operele artistice medievale, atât în cele răsăritene cât și în cele occidentale. Pentru omul medieval există o artă umană tot așa cum există una divină dar fiecare își are caracteristicile ei proprii.
Ritualul, religiozitatea și desfătarea estetică pentru înălțarea sufletului spre Dumnezeu se regăsesc mereu împletite în cultura creștină. Strălucirea și maiestuozitatea care încântă simțurile sunt dublate de o dimensiune mistică și una simbolică. Ele izvorăsc dintr-o estetică spirituală oglindind măreția divinității în măreția locașului de cult și a imaginilor divinității. Fastul ritualului, pietrele scumpe și marmurile multicolore se constituie în simboluri ale splendorii Cetății divine iar desfătările auzului și ale văzului din timpul ceremoniilor religioase întruchipează făgăduințe ale fericirii cerești. În toate cele create vedem imagini care ne lasă să întrezărim urmele (vestigiile) divinității.
Ioan Damaschinul avea să afirme: ”Icoana (eikon) este amprenta (homoioma) în care e reprodus prototipul după ce se diferențiază de el însușii. Icoana nu se aseamănă în toate privințele cu arhetipul. (…)
…Icoanele sunt laturile vizibile ale lucrurilor invizibile și lipsite de tipare cărora le dau formă corporală pentru slaba noastră putere de înțelegere.” (Cuvântare despre imagini, I, 11)
Iar Theodor Studitul avea să adauge:
”Cuvântul și chipul sunt ”imagini” ale divinului. Nu greșește față de ceea ce se cuvine cel care spune că în icoană se află dumnezeirea chiar dacă nu e fizicește cuprinsă”(Antirheticus, I,12)
Teme legate de imaginea invizibilului:
-prototip și imagine; imagini ale divinității – tipuri și semnificații; artistul iconar – canon și creativitate individuală; tehnici ale reprezentării; motive vechi-testamentare și revalorizarea lor neo-testamentară; iconoclasm și iconofilie în arta europeană; iconoclasm în religiile monoteiste; reprezentări ale Răului; imagini ale virtuților și ale viciilor.
Teme complementare
Pornind de la însemnările Sf. Augustin: ”cu ochii trupești nu poți zări decât lucrurile materiale; unitatea însă o vedem cu mintea” (Despre adevărata credință, XXXII, 60) ”Putem iubi altceva decât lucrurile frumoase?”(De musica, VI, 10,26) ”.Întreaga frumusețe a corpului constă din potrivirea (congruentia) părților și dintr-o anumită delicatețe a culorii (coloris suavitate)” (De Civitate Dei, XXII, 19); ”De aici rațiunea a ajuns în tărâmul ochilor, și cercetând pământul și cerul, a simțit că nu-i place nimic altceva decât frumusețea, și în frumusețe, formele, în forme proporțiile și în proporții numerele. (De ordine, II, 15, 42), problema imaginii invizibilului se poate extinde la teme precum:
Religiozitatea artelor laice medievale – Ce este frumosul? De câte feluri este? Cărei lumi aparține el? Cum îl putem contempla (cu simțurile, cu mintea sau prin credință)? Cum se manifestă frumosul divin în (prin) natură, om, sau cele sfinte cu ajutorul artelor, al gândirii sau al credinței? Cum se reflectă experiențele credinței în diferite manifestări ale culturii medievale?
Comitetul științific:
Prof. Dr. Mihaela Pop, Prof. Dr. Mihaela Voicu, Prof. Dr. Mianda Cioba, Conf. Dr. Luminița Diaconu, Lect. Dr. Ioana Gogeanu, Prof. Dr. Ecaterina Lung.

Review for Time and Culture/Temps et culture

Vladimir Crețulescu, Time and Culture/Temps et Culture. Selected Papers presented at the International Society for Cultural History (ISCH) Conference organised in September 2015 at the University of Bucharest, Editors Ecaterina Lung, Étienne Bourdon, Christopher Heath, Laurence Shee, Cécile Vallée, Bucharest, 2017, 488 p., in Hiperboreea Journal, vol. 4, no. 1, June 2017, p. 83-86.

http://hiperboreeajournal.com/wp-content/uploads/2017/07/Hiperboreea-June-2017-final.pdf

Review Time and Culture

Publications of the Centre for Medieval Studies

Mediaevalia

Bulletin of the Centre for Medieval Studies, University of Bucharest

REPRÉSENTATIONS DE L’AUTORITÉ AU MOYEN ÂGE, dir. Luminița DIACONU, Mihaela VOICU, NR.1, 2011

TEMPS ET MÉMOIRE DANS LA LITTÉRATURE ARTHURIENNE – ACTES DU COLLOQUE INTERNATIONAL DE LA BRANCHE ROUMAINE DE LA SOCIÉTÉ INTERNATIONALE ARTHURIENNE, BUCAREST, 14-15 MAI 2010, dir. Cătălina GÂRBEA, Andreea POPESCU, Mihaela VOICU, NR. 2, 2011

MATÉRIALITÉ ET IMMATERIALITÉ DANS L’ ÉGLISE AU MOYEN ÂGE. Actes du colloque tenu à Bucarest les 22 et 23 octobre 2010 Centre d’études médiévales de l’Université de Bucarest/New Europe Collège/Université Lille 3, dir. Stéphanie Diane DAUSSY, Cătălina GÂRBEA, Brîndușa GRIGORIU, Anca OROVEANU, Mihaela VOICU, NR. 3. 2012

AMITIÉ VS. HOSTILITÉ AU MOYEN ÂGE, dir. Luminița DIACONU, Mihaela VOICU, NR. 4, 2013

ORIENT ET OCCIDENT. CONSTRUCTION DES IDENTITES EN EUROPE MEDIEVALE, dir. Luminița Diaconu, Editura Universității din București, NR.5, 2015

BOCCACCIO IN EUROPA. 700 ANNI DALLA NASCITA DELL’AUTORE DEL “DECAMERON” , a cura di CORINA ANTON, MIHAELA VOICU, NR. 6, 2016

ALEXANDRE LE GRAND: HISTOIRE, IMAGE, INTERPRETATIONS, dir. Alexandru CIZEK, Mianda CIOBA, Dan Tudor IONESCU , NR. 7, 2016

DU BLANC AU NOIR : LES COULEURS DANS LA SYMBOLIQUE MEDIEVALE, dir. Corina ANTON, Luminiţa DIACONU, Ioana MUNTEANU, NR. 8, 2018.

IMAGES DE L’INVISIBLE. DE L’ANTIQUITE TARDIVE A LA FIN DU MOYEN ÂGE, dir. Luminița DIACONU și Ecaterina LUNG, NR. 9, 2020.

FROM SAINT THOMAS AQUINAS TO PETRARCH AND ERASMUS : THE IDENTITY AND ROLE OF THE INTELLECTUAL IN THE MIDDLE AGES, dir. Mianda CIOBA, Anca CRIVĂȚ, nr. 10,  2023

Conferinta Centrului De Studii Medievale noiembrie 2016

Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită luni, 21 noiembrie, ora 18.00, la Catedra de romanistică, etaj 3, sala 317, (intrarea din Edgar Quinet) la comunicarea: “Aspecte ale ospitalității in romanul cavaleresc”, prezentată de prof. dr. Mihaela Voicu (Facultatea de Teologie Catolică, Universitatea din București). afis-ospitalitatea

Centrul de Studii Medievale

Centrul de Studii Medievale focuses on the academic work in the field of medieval studies, mainly (but not only) at the University of Bucharest. The materials included here will cover different aspects of medieval life and culture, as: literature, rural and urban life, religion, gender studies, genealogy, heraldry, medieval thought , cultural studies, combat studies and so on.

Centre for Medieval Studies, University of Bucharest